vendredi 17 juin 2016

Difindimu a noscia lingua

Vularia inizia oghji una strada, una riflissioni, annantu a una situazioni trimenti quidda di a brutta  sorti fatta dipoi trenta anni à a lingua corsa . Si sa chi u sistema ghjaccubinu francesu  a battutu a piu pude da sdirradica a lingua corsa.  Dopu ad avela guasgi spiantata,  ani  dicisu d'imparala in iscoli. Cusi bravi issi ghjaccubini, ci he da pigliani a razza. Ma inveci di sceglia a lingua a piu antica  quidda chi si sa oghji t'ha parechji millenii d'asistenza, no i nosci  guvirnanti  ani missu in dispartu a lingua a piu virtadeli : com'e so maldicenti, un ani micca fatta à posta, e dunqua ci ani sciaccatu in i libri di studiu da a materna a l'universita, sempri senza falla à posta, à pudeti capiscia, a v'aghjiu ditta a momenti, ci ani dunqua sciaccatu una lingua chi vule o un vule he ghjiunta cu u batteddu . Un pari nudda,  ebbeh, sariami no altri corsi  ghjenti ch'emu aspittatu i batteddi  di tutti i mammi da pude parla scriva via asista,  quissa o ghjenti s'edda un he pinsamentu culuniali un mi chjamu piu Antona  lavisu saveriu. Aghju intesu tempi fa in una emissioni chi trattava di u mediterraniu  chi u niveddu di stu mari  he cuddatu di centu vinti metra dodici mil'anni fa ; sendu eiu un beddu scemu mi so fattu si calchi riflisioni. Oghji ghjiornu u fondu di a Corsica e u nordu di a Sardegna parlani sempri listessa lingua. Allora, dicu ava a i cismuntinchi  chi credini chi a vera lingua saria a soia chi ci voli  a sape i cosi  un pocu di piu annantu a a storia di u mari tarraniu  e masimu quidda di cio chi fu in alta antichita a civilisazioni corso sarda. Allora vi dicu, cari frateddi chi l'affari he seriu a veru un si tratta ne d'una chjiachjiaratta ne d'una cagnara, parolla ch'e aghjiu intesa in una emissioni tempi fa ; l'affari pa no altri suttanacci un he altru ca u mantinimentu o a perdita di a noscia lingua chi s'e vo un a sapeti ancu  a vi dicu eiu ava: he  quidda  chi a iniziatu u tuscanu par via chi i corsi di parechji millenii fa dopu ad ave avvintatu u prima ramu e ancu u prima bronzu  ani francatu u mari da travadda u ramu e u bronzu ind'eddu ci n'era di piu ca in corsica : a issu  niveddu di spiicazioni ci vo ch'e vi palesi  a surghjenti di stu pocu sape : ci vularia  o cari fratteddi dicidavi a leghja i libri d'un  omu di gren sape  chi dopu ad ave letu bon parechji  spicialisti di i culturi di l'anticu mari tarraniu a fattu una lea una sintesa chi l'ani purtatu luntanu in a noscia storia e masimu a preistoria di u paisonu corsosardu anticu ; bo, ava ch'e v'aghju fattu sbavacciula a vi vogliu di ancu s'e pensu chi vo un a miriteti micca, aio ,vi macagniu, a me  surghjenti si chjama "ghjaseppu Stromboni" ma un he solu eddu ci so una bedda trintena di capizzoni di l'etnologia di storia d'archeulugia e di i studii di tanti beddi culturi  di u mari tarraniu anticu, viculu di a civilisazioni umana  si vo un ci criditi vol' simpliciamenti dì ch'e vo aveti sminticatu u vosciu incuscenti  cullettivu e a voscia vecchja lingua suttanaccia  chi nienti ca cu a toponimia pumuntinca si po ricudda di parechji millenii di storia umana. Tutta a cultura ucifficiali e masimu quidda cultura culuniali  francesa batti di sdrughja in tuttu a noscia  cultura sputica impastata ghjustamenti di tanta vita antica  indu u ghjustu avia forza di leghji  e virtu di pinsamentu. A mutivazioni hè mi pari capiscitoghja : ci vo, pa u sistema duminanti chi tutti a si credini chi umanita e tirania so ghjiunti a tempu annantu a sta terra. Quissa  mi pari a me ch'edda sia a piu bedda ingannatura missa in baddu  da i puteri da fa smintica a ghjenti chi innanzi a i puteri  ci fu a vera libarta inveci chi  in tempu d'oghji ci vo par i nosci  duminanti chi tutti  sighini in un pinsamentu di "no pinsamentu". Veni a di chi ugnunu devi pinsa  com'e tutti ; cusi piu nimu un pensa ; o ditta in un'antru modu  tutti so in una situazioni di pinsamentu unicu. Siami attenti a capiscia indu i puteri di a gren finanza ci voni purta ; da u frettu in u spinu ; ma vultemu appena a cio chi c'impremi ad ava. Vogliu dì chi part'e piu di no'altri pinsemu chi a Corsica a vidimu da partusatu sin'a ghjiraglia.  A spatera di a Corsica: cismonti e pumonti  he un fattu culuniali ghjinuvesu  chi un mi po sinda ne tandu ne ava ne mai  e inveci di credavi superiori , pinseti piutosttu a sape  cio chi i forzi culuniali ani arricatu di guai a sta tinta Corsica, e dopu ci pudaremu forsi fa un beddu pezzu di strada un beddu pezzu di storia insemu ; un iscrivu micca qui da nocia a qualvoglia sia, inno, scivu qui cu tutta a primura d'un vechju militanti corsu chi un vo perda nudda di cio chi facci chi no semu corsi e dunqua frateddi cari ancu si i seculi di culunialisimu ani missu in baddu certi cuntradizioni.  Bisogna oghji a capiscia tutti insemu cio chi po purta guai o castichi, i trapuli culuniali  o capitalisti  chi sortini da a listessa casgiaghja un si po piu fa necci d'un vedali ci tocca a svultali e a trabucali.